N-am chef de reguli...

Stau prost cu memoria da pot sa-mi amintesc lucruri pe care nu le-am trait si sa le simt exact ca atunci cand nu s-au petrecut?
Cum ar fi ca stateam asa in apartamentul meu mic din centru la etajul 2 si era lumina-n casa numai afara noapte si canta laura stoica sau o piesa de la micael delta pe care am auzit-o la emi si mi-a trimis-o de curand pe mess. Era demult tare Si in geam vedeam afara si in acelasi timp se reflecta lumina din bucatarie cu moaca mea cu tot. Simteam o prezenta, dar nu stiu daca era cineva langa mine sau nu. Cred ca maidegraba asteptam pe someone. Si ma gandeam in sinea mea, OH ce bine e sa fii o femeie independenta, sa depasesti pragul in care scrii poezii in cap pe care le uiti a doua zi, sa te desprinzi de cuibu copilariei, sa poti sa spui da sau nu cand vrei si sa nu-ti fie frica sa adormi singura-n casa dupa 12 noaptea. Si nu aveam televizor, doar un calculator pe care scriam teme;)) si mai citeam bloguri din cand in cand ca sa inteleg psihologia blogarului roman si sa ma regasesc in refularile tuturor scriitorilor virtuali, sa-mi placa cum scriu altii doar pentru ca sunt deacord cu ideile lor si sa scriu la randul meu fara pretentii de a fi recunoscuta vreodata pentru scrisul meu. Doar un joc al dejtelor pe tastatura prafuita, in loc sa ma uit in oglinda ma uit in suflet si ma gandeam cum sa scriu cu dejtu ca cu pixu fac bataturi la mana si evrica am descoperit cu dejtu bati in tastatura si uite-asa ies literele.
Si revenind la acea seara era singura seara in care singuratatea era pentru mine ceva placut deci deloc spuuchi si nu aveam nevoie de niciun element adjuvant cum ar fi alcoolu sau tigara sau dragostea si eram eu vazandu-mi sufletu in sticla de la geam, poate ca era termopan. Si ma gandeam ca desi sunt 99% fericita lipseste ceva... Era emotia...