Merg pe strada insorita cu ghebul sus, intrebandu-ma,ca intotdeauna, unde merg. M-am obistuit deja sa nu cer indicatii pentru ca nimeni nu vorbeste limba mea.
Tot ce stiu acum este ca ma simt bine dupa ce am renascut. Unele simturi s-au ascutit, altele au amortit si se lasa incet umbra peste memoria diminetilor din fata ferestrei rosii; le-as vrea inapoi, dar nu fara tine.
Cateodata ma gandesc ca numai eu ma gandesc la tine...
2 comentarii:
Iti simt atingerea, atat de blanda, intelegerea, acceptarea, cuprinderea.
Te simt...si..chiar si cand doare.. imi simt sufletul tresarind ,viu.
Iti multumesc ca esti aici, in clipele mele de adanca singuratate.Iti simt atingerea, atat de blanda, intelegerea, acceptarea, cuprinderea.
Te simt...si..chiar si cand doare.. imi simt sufletul tresarind ,viu.
Iti multumesc ca esti aici, in clipele mele de adanca singuratate.
Cand mi se inchide o usa in nas si bat din picioare suparata la porti inchise, razi de mine, dar imi deschizi intotdeauna porti noi. Si ma trezesc ca e intotdeauna mai bine. Stiu ca ma ierti si pentru portile pe care nu le observ si pe langa care trec grabita.
Stiu ca atunci cand imi asez capul in palma ta, toate portile sunt deschise. Simt cum ma tii in brate chiar si cand.. dorm.
Iti multumesc pentru Liniste. Iti multumesc, Doamne, pentru toate.
Iti multumesc.
Ai renascut. Asta e important. Lucrurile vor fi altfel de-acum, dar trecutul nu dispare pur si simplu... Fericirea e undeva acolo, merita cautata.
Trimiteți un comentariu